Servus

Servus – un simplu salut ori…?

Oare câţi dintre noi şi-au pus măcar o singură dată întrebarea: de ce utilizăm salutul Servus? Care este însemnătatea lui dincolo de politeţea, învăţată de mici copii, cum că este frumos să salutăm? Cred că destul de puţini…

În limba latină „servus” înseamnă sclav, înrobit, sub servitute, grevat de datorii. Astfel stând lucrurile, de ce salutăm cu Servus când nu suntem datori nimănui cu nimic?  Să descoperim…

 Auzim, vedem, citim (ştim chiar!) că pentru a fi fericiţi trebuie mai întâi să-i facem pe ceilalţi fericiţi, că pentru a reuşi în viaţă trebuie să-i ajutăm pe ceilalţi să reuşească, pentru a fi iubiţi trebuie mai întâi să iubim şi aşa mai departe. Ce ne spun toate acestea? Aţi ghicit! Ne spun că binele nostru vine prin binele făcut celorlalţi, adică prin servirea celorlaţi, prin faptul că suntem la dispoziţia lor, că suntem gata să-i ajutăm.

„Servus! Da, servus! Sunt la dispoziţia ta, îmi ofer ajutorul şi toate lucrurile bune pe care le am! Sunt servitorul tău!” „Servus” este o prescurtare a expresiei „Ego servus tuus sum.”, adică „Eu sunt servitorul tău.”, însă nu trebuie perceput în sensul de sclav, de obligaţie, şi nici în sensul modern de loc de muncă pentru care suntem plătiţi, ci suntem la dispoziţia celorlalţi din respect pentru semeni, din dorinţa de ai ajuta pe cei în nevoie, din înţelegerea faptului că numai colaborarea ne poate duce mai sus şi nu dezbinarea. De aceea salutăm „Servus” şi nu „Dominus” (stăpân, domn). Suntem unul la dispoziţia celuilalt şi nu unul la comanda celuilalt.

Salutul Servus (sau, mai popular, Serbus ori Serus; apare sub alte forme în cele mai multe limbi din Europa centrală și de Est, iar în limba engleză se utiliza – poate se mai folosește – sub forma „at your service”) implică mult mai mult decât un simplu gest de politeţe. Este un îndemn – pentru noi – şi o asigurare – pentru ceilalţi – venite din adâncul spiritului. Spiritul înţelege legătura dintre fiinţe, omul care nu-şi ascultă spiritul (prin intuiţie) este cel ce nu înţelege şi rătăceşte prin părţile întunecate ale relaţiilor interumane.

Pentru a înţelege prufunzimea lui Servus şi a ne putea ridica la înălţimea îndemnului pe care ni-l face este nevoie să înţelegem un lucru esenţial pentru viaţa fiecăruia dintre noi. Este vorba de conştientizarea puterii noastre interioare, conştientizare care ne va arăta că nu avem nevoie să primim pentru a putea oferi, ci este tocmai invers, cu cât oferim mai mult cu atât primim mai mult.

Prin urmare, cred că a sosit momentul să redăm însemnătatea şi puterea lui Servus, mai ales că, în timp, a fost „degradat”, în ziua de azi fiind considerat un lucru lipsit de respect dacă salutăm cu Servus pe un necunoscut, o persoană mai bătrână sau oameni cu care nu suntem „la pertu”.

Servus!

Cu prietenie,

Victor 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s